Orașul Sighișoara din județul Mureș

Situat în centrul României, în sudul judeţului Mureş, orașul Sighişoara adăposteşte o istorie de mii de ani, un meleag care a reuşit să păcălească trecerea vremii şi în care poveştile sunt purtate din generaţie în generaţie. Turnurile înalte, casele frumos păstrate în timp sau meşteşugarii pricepuţi au făcut ca acest oraş-muzeu, unic în Europa Centrală, să reprezinte una dintre principalele atracţii turistice din frumoasa noastră Românie.

 

orasul-sighisoara-din-judetul-muresDatorită arhitecturii sale remarcabile, şi nu numai, Sighişoara a fost supranumită, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, „Perla Transilvaniei”.
Deşi, anumite scrieri istorice vorbesc despre întemeierea aşezării cândva la sfârşitul secolului al XII-lea, prima atestare documentară datează din anul 1280, atunci când Sighişoara este menţionată într-un document sub denumirea de Castrum Sex. După cucerirea Transilvaniei de către maghiari, regele Ungariei, Geza al II-lea, aduce în zonele limitrofe colonişti germani care întemeiază aşezări şi se implică în apărarea graniţelor regatului. Printre aceste aşezări ale saşilor, întemeiate în decursul secolelor XII-XIII, se numără şi Sighişoara. 

În decursul anilor, cetatea Sighişoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din anul 1241, pe când cetatea nu era încă fortificată. Astfel, nucleul burgului sighişoarean a fost întărit în decursul secolului al XIII-lea, prin construirea zidurilor de incintă. Sistemul defensiv era compus dintr-un zid lung de 930 de metri, 14 turnuri de apărare şi 5 bastioane de artilerie. Din el se mai păstrează, în prezent, 9 turnuri, 3 bastioane şi o parte din zidul de incintă cel mai reprezentativ fiind Turnul cu Ceas.
Turnul cu Ceas sau Turnul Orelor este principalul punct de atracție al cetăţii devenind edificiul emblematic al oraşului. Construit pentru a apăra poarta principală, turnul prezintă cinci nivele care, împreună cu balconul şi acoperişul piramidal au o înălţime de 64 de metri. Denumirea de „Turnul cu Ceas” se datorează ceasului cu figurine, aflat la al patrulea etaj. Pe partea de jos a faţadei dinspre oraş se regăseşte un toboşar care bate sferturile de oră. Alături, se află o figurină a unui bărbat cu părul lung, care reprezintă imaginea călăului. În partea superioară se regăsesc şapte păpuşi aşezate pe un disc rotativ, care reprezintă zilele săptămânii. Odată cu ultima bătaie a ceasului de la ora 12, figurina zilei trecute se deplasează, făcând loc figurinei zilei care începe. La acelaşi etaj se regăseşte şi mecanismul ceasului din turn. Are două cadrane cu diametrul de 2,4 m aşezate pe faţadele turnului dinspre cetate şi dinspre Oraşul de Jos. Nişa dinspre cetate are la bază zeiţa păcii, cu o ramură de măslin în mână. În dreapta sa este un toboşar cu o cămaşă albastră care marchează orele fixe. Deasupra lor stă zeiţa dreptăţii, cu o balanţă în mână, iar zeiţa justiţiei este legată la ochi şi are sabia ridicată. De o parte şi de alta, două figurine ca doi îngeraşi, vestesc ziua şi noaptea.

Datorită arhitecturii sale remarcabile Sighişoara a fost supranumită, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, „Perla
Transilvaniei”.

De asemenea, în cetate se regăsesc şi Turnul Fierarilor, Turnul Frânghierilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Cositorarilor şi Turnul Tăbăcarilor, fiecare aparţinând unei bresle.
Este greu de stabilit care sunt principalele obiective turistice ale Sighişoarei şi, cu atât mai mult, este greu de stabilit o ierarhie a acestora. „Perla Transilvaniei” este un loc în care, atât prin individualitatea sa, dar şi prin conexiunea întregilor obiective, atmosfera emanată este una plină de însemnătate şi unicitate. 

Lasă un comentariu...

*